Serviciul religios avea un caracter de happening audio-vizual festiv

Timișoara
Intervievat:
Jancsi Friedmann
Data nașterii:
Intervievator:
Getta Neumann
2008
,
Israel, scrisoare

Serviciul religios (în anii 1940, n.red.) avea un caracter de happening audio-vizual festiv (mai ales de sărbători). Fiecare slujbă era urmată de un program improvizat, melodii ebraice, madrigale şi corale de Pachelbel, Monteverdi şi Palestrina, cântate la orgă. Vocea caldă de tenor al cantorului Jenö Weisz, corul templului „Hazamir”, format din opt cântăreți dirijați de legendarul Samuel Fischer, predicile rabinului dr. Ernest Neuman, orator înnăscut, confereau slujbei religioase o dimensiune artistică inspirată.

În anii 1942-1944, li s-a interzis medicilor evrei să trateze pacienți care nu erau evrei, iar bărbații între 18 şi 50 de ani au fost obligaţi să execute muncă obligatorie în detaşamente în localităţile de reşedinţă şi în afara localităţii de reşedinţă. Andrei Friedmann este deportat într-un detaşament de muncă obligatorie, la Sercaia, Filiaşi şi Craiova.

Mesaj email de la Jancsi Friedmann, fiul pianistului şi medicului Dr. Andor Friedmann, nepotul cantorului Jakab Friedmann, Israel, 2008

Notă:

Jakab Friedmann a fost prim-cantor al comunității evreieşti din cartierul Fabric în Timișoara timp de 31 de ani. A murit în anul 1926, la 57 de ani. Andrei (Andor), fiul cantorului, a devenit medic şi a fost un pianist de înalt nivel. În anul 1935 a executat la Timişoara împreună cu Leo Freund la 2 piane „Rhapsody in Blue” de Gerschwin. Un impresar le propune celor doi pianişti un turneu în America de Sud şi de Nord, care nu s-a realizat din cauza situației politice.

Timp de ani de zile a cântat la orgă în Sinagoga Nouă Neologă din Fabric.

Sursă:
Destine evreieşti la Timişoara. Portretul comunității din perioada interbelică până azi, Editura Hasefer, 2014

Poveștile comunității evreiești

Citește poveștile a trei generații de evrei și descoperă destinul schimbător al acestei comunități