În 1938 s-a înfiinţat la Lugoj Clubul sioniştilor şi mămica mea a fost acolo un fel de administratoare. A fost un club foarte frumos care era pe strada Cuza Vodă numărul 5. Clubul avea cinci camere. Era o sală de lectură unde se aduceau ziarele, avea o sală de muzică cu un pian mare. Pe vremea aceea era un lucru mare să ai radio, iar la Clubul sioniştilor se găsea acel pian. Era acolo şi un garderobier care se chema Löwelfeld Victor ... Era şi o sală unde se juca, nu pe bani, ci de plăcere şi unde veneau câţiva evrei bogaţi ce erau atunci în Lugoj şi care jucau remi sau bridge. La Club era şi un bufet, iar când se făceau baluri de Purim era aranjat şi susţinut de domnul Reisz, bătrânul, tatăl domnului Reisz Gheorghe. Noi copiii, domnul Reisz şi cu mine, ne jucam pe-acolo şi încurcam lumea. Era foarte frumos la Club.
Asta a fost frumos până în 1939. În ’39 -’40 pe tăticul meu l-au dus, ca pe mulţi evrei, la concentrare şi la muncă forţată în Moldova. Evreii n-au fost duşi pe front, în război.
