Eu inventam fel de fel de pretexte când trebuia să merg la Roş - Haşana, Iom Kipur.

Lugoj
Intervievat:
Deutsch Hermann
Data nașterii:
1926
Intervievator:
Adriana Roșioru
2001
,
Lugoj

Aţi învăţat în limba ebraică sau în română?

Am învăţat şi limba ebraică, dar din păcate, nefolosind-o, în cursul anilor am uitat-o.

Şi ce limbi aţi mai învăţat la şcoală?

De acasă am învăţat limba maghiară, germana şi bine-nţeles limba română. După ce-am terminat şcoala primară am trecut la Liceul „Coriolan Brediceanu”, unde am făcut 4 clase între 1936-1940. Acolo, în ultimul an de liceu, am avut deja probleme pentru că eram evrei. În 1940 abia am reuşit să terminăm cele 4 clase de liceu. Mai departe nici nu am putut să merg pentru că nu ne-au dat voie Aşa că, între timp am intrat ca lăcătuş, nu m-am mai dus la liceu şi mi-am făcut meseria. Mi-a plăcut foarte mult meseria de lăcătuş-instalator. Şi asta am terminat-o. Am lucrat la Lugoj o scurtă perioadă, în 1944, am lucrat la Timişoara. Şi acolo m-a prins bombardamentul din '44. Atunci am revenit la Lugoj şi am rămas definitiv.

Cum vă implicaţi în viaţa Comunităţii evreieşti?

Înainte vreme, într-adevăr lucram şi nu prea puteam frecventa sinagoga, decât cu ocazia sărbătorilor pentru că nu puteam pleca de la lucru, nu ne dădea voie. Eu inventam fel de fel de pretexte când trebuia să merg la Roş - Haşana, Iom  Kipur: ziceam că trebuie să merg în oraş pentru o treabă, dar nu spuneam că merg la sinagogă pentru că nu era voie. Şi în perioada aia nu prea contribuiam pentru că nu era voie. Dar în perioada cât am fost la şcoala primară am făcut şi piese de teatru, jucam în ele. Aşa era în perioada aceea, erau sioniştii, şi tata era sionist şi unchiul meu. Erau cluburi evreieşti la Lugoj: Clubul Sioniştilor.

Când s-a făcut democraţia, după '89, am fost ales preşedintele Comunităţii până în '91, o perioadă fructuoasă în care am reuşit să fac pentru Comunitate sinagoga mică. Acolo am avut chiriaşi şi i-am evacuat. Sinagoga mică sau sinagoga de iarnă e lângă cea mare. Asta e frumoasă, însă iarna îngheţi de frig în ea. N-avea nici un fel de încălzire. Atunci am făcut în cadrul Comunităţii, lângă biroul Comunităţii, am făcut o sinagogă, practic o cameră în care ne adunăm, suficienţi pentru câţi suntem azi: 36 sau 46, nu mai ştiu exact. Atâţia mai suntem azi în Lugoj, dar media e peste 60 de ani. Tineret nu mai avem deloc. Însăși fiică-mea, care e evreică pe jumătate, a plecat în Israel definitiv pe 7 Decembrie 2000.

Dvs, sunteţi un evreu credincios sau indiferent?

Nu, mai mult credincios decât indiferent. Nu pot să zic că sunt foarte credincios, dar în fiecare sâmbătă şi la toate sărbătorile frecventez sinagoga, şi la ora actuală, deşi am 75 de ani. Din păcate ne adunăm destul de greu în fiecare sâmbătă  9-10 oameni ca să ţinem o slujbă. În fiecare sâmbătă suntem chemaţi la Tora, nu citim noi, dar spunem rugăciunile în limba ebraică, pe care le-am memorat. (Şi purtaţi chipa / iarmuka?) Da, categoric. Şi talit. Păi nu putem merge la Tora fără talit.

Sursă:
Memoria salvată: Evreii din Banat, ieri si azi, coordonata de Smaranda Vultur, Editura Polirom, Iași 2002

Poveștile comunității evreiești

Citește poveștile a trei generații de evrei și descoperă destinul schimbător al acestei comunități